„Este o moștenire greu de depășit, dar există semne că țara încearcă să ia un nou start” în această luptă care durează de ani de zile, aprecia sâmbătă pe site principalul post american noncomercial, fostul National Public Radio.
Kövesi – în vârstă de 41 de ani, o fostă vedetă la baschet în adolescență, cu o reputație solidă în lupta cu corupția care afectează țara de la căderea comunismului în urmă cu 25 de ani – declară pentru NPR că moștenirea tatălui ei procuror și credința ei ortodoxă o inspiră în căutarea dreptății.
Ea a mai declarat, la București, pentru Soraya Sarhaddi Nelson de la emisiunea „Parallels” a postului american, că agenția pe care o conduce a trimis 890 de inculpați în judecată, inclusiv foști miniștri, parlamentari și chiar pe fratele fostului președinte Traian Băsescu, dar și pe șeful unității de investigații pentru crimă organizată și terorism.
De asemenea, unul dintre cazurile puternic mediatizate, în care sunt investigați nouă foști membri ai Guvernului, vizează vânzarea unor licențe de software către școli românești, a mai declarat procurorul-șef DNA, precizând că cele aproape 200 de milioane de dolari confiscate de tribunale în cazurile investigate de DNA reprezintă de peste șapte ori bugetul anual al instituției.
„Este încurajator pentru poporul român să vadă că acționăm, că autoritățile funcționează bine”, afirmă Kövesi, adăugând că „acest lucru conduce la o consolidare a încrederii în instituții și încurajează totodată și mai mulți oameni să depună plângeri”.
Șefa DNA recunoaște faptul că flagelul corupției este „profund înrădăcinat în mentalitatea românească”, subliniază postul. Atât ea, cât și alți reprezentanți ai luptei împotriva corupției sunt de părere că această atitudine s-a dezvoltat în anii de după căderea comunismului, o perioadă în care aplicarea legii era slabă și existau numeroase posibilități ca politicienii și oamenii de afaceri să facă bani de pe urma trecerii la ecomia de piață, adaugă NPR.
„În perioada de tranziție corpurile care aplicau legea erau slabe și până poliției îi era frică să iasă pe stradă”, declară pentru NPR Monica Macovei, europarlamentar și o activistă anticorupție vocală. În opinia sa, un sistem judiciar și direcția condusă de Kövesi – independente – îi obligă pe politicienii români să fie mai „responsabili”, un lucru pe care publicul român îl cere ca pe o „răzbunare”.
NPR scrie că mii de români au ieșit în stradă la București și în alte capitale europene în noiembrie, pentru a protesta față de proasta gestionare a votului în alegerilor prezidențiale, după ce numeroși expatriați români au fost împiedicați să-și exprime opțiunea, în primul tur, la ambasadele din Paris, Londra și Munchen, între altele. Aceste proteste au declanșat un val de simpatie față de Iohannis, în vârstă de 55 de ani, care l-a învins în turul doi pe premierul Victor Ponta.
„Sunt profund îngrijorată, dar nu vreau să-l dezamăgesc pe el sau pe oricine altcineva. Îi doresc să fie puternic și să nu asculte de cei din partide, deci îi doresc să nu asculte aceste voci care vin din trecutul întunecat”, declară Macovei referindu-se la Iohannis, adăugând că noul președinte și-a asumat în scris zece măsuri privind eradicarea corupției și asiguarea transparenței.
Mulți locuitori din Sibiu, orașul natal și al cărui primar a fost, cred că Iohannis poate reuși, mai scrie NPR, citându-l pe pastorul luteran din oraș Kilian Doerr, care a declarat că atunci când etnicul german a fost ales primar, în urmă cu 14 ani, un șofer de taxi a spus că „acum putem lăsa toate ușile deschise, nimeni nu va mai fura nimic”. «Ar putea să fie idealism, dar Doerr crede că în timpul lui Iohannis „corupția și deturnarea fondurilor publice nu vor mai fi permise”», comentează NPR.